Stau degeaba, privesc in gol, nu-mi vine a crede mintii si ma incanta asta la maxim, mai bine as sta afara sa ma bata soarele in cap, sa fumez o tigara si sa vin sa ma tolanesc in pat.. de rau ce mi s-a facut.. dar nu nu!!! stau ca popandaul la calculator, in stare de alarma – daca trece cineva usa templului!! deci da oameni buni si milostivi, asta e – ma pregatesc de zugraveala!! si asta ma indispune, parca si o lacrima se zbate in coltul ochilor sa iasa, sa se manifeste.. Intregul meu locsor, cu mirosul, culoarea si atitudinea specifica se duc dreaq. Vine unul, si o sa puna mana, o sa atinga ,p-aici cu degetele lui straine, peretii, biblioteca si eu o sa intru intr-o stare de nevroza continua. Recunosc sunt un copil, am postere pe pereti, dar pentru cat timp? totul se va ruina.. tot ce m-am strduit si am lipit: note, memouri, adrese, telefoane (notez aproape tot.. caci mintea are un sistem personal de retinere a datelor, care pe mine nu ma avantajeaza) ..se vor regasi pe o foaie, toate adunate, impreunate.. si unde se vor inmulti si nu vor avea loc, vor urma scurgeri de informatii, iar viata va curge pe langa mine. O parte din ceea ce-am trait in aceasta odaie se pierde, a trebuit sa ma uit cu lupa pe sub pat sa-mi iau toate resturile de prezervative, si alea de mar si capsuni care inca mai aveau un miros discret al aromei .Trist, zau! Toate amintirile de aici vor fi fara fond si intr-un spatiu nedeterminant, si cine m-ar crede ca mi-am tras-o cu extraterestrii?
Mai mult nu pot scrie, caci mare imi e nelinistea si durerea din vaduva, cand ma cuprind fiorii si ma simt ca gaina, cand simt ca pur si simplu ma vor jupui de pe pereti, ma vor matura, vor arunca cu farasul pe geam .. pielea dreq ce a naparlit aici!!

